N'oubliez Jamais 15:14

Azi vorbeam despre ea...mi-am amintit cat de greu ii este acum. Oare destinul s-a razbunat mai mult decat am putut eu sa o fac, sau poate asa e sa fie. Toretic ma bucur, practic ma doare, e departe de mine, nu vreau sa o ajut si oricum nu accepta ajutorul meu, mai ales ca e altcineva langa ea.

Sigur nu mai e asa frumoasa, sigur plange mai des, sigur are un moral la pamant si sigur se gandeste la mine la fel de des precum o fac si eu. Sigur nu mai are nicio speranta de bine, se multumeste cu aerul pe care il mai are de respirat si asteapta o minune. Sigur e atat de slabita incat nu o sa faca ea acea minune. Mai mult ca sigur ca el nu ii saruta lacrimile si nici nu o imbratiseaza asa de des. Daca o face, oricum nu ii saruta pleoapele atat de des cum o faceam eu. Cu siguranta cand ii tine haina pentru a se imbraca nu ii ridica si parul blond si nici nu ii saruta nasul in somn. El poate face altele dar nu o aseapta la fel de des de la serviciu cu paste atat de bune, si poate toate aste ii lipsesc...sau poate nu. Poate ii lipsesc florile pe care i le ascundeam in locuri absurde, la care invevitabil ajungea. Poate, sau sigur.

Poate ii e mai bine sa stie ca scriu cateodata despre ea sau poate o irita faptul ca niste necunoscuti citesc despre ea. Cu siguranta orice idee de la mine e de cacat si imi va reprosa asta, chiar daca stie ca scriind despre ea imi hranesc si eu dorul si mai ales ma abtin in intentiile mele de a o cauta... de a o spulbera.

Oare isi mai aminteste ceva din niste momente frumoase, de singura ei durere de acum un an...de mine. Atunci era o durere, acum sunt multe si sigur se minte ca ii e mai bine. Mie clar imi e mai bine, mi-e perfect chiar si singur e asa de bine si mai ales nu ma mint.

Mie atat de bine printre ele incat ma rascoleste suferinta ei.

Martie 2007

Via sms 15:09

Ascultam "Tori Amos - Cruel". Ce iti spune "cruel"? Da....stiu si mie cam aceeasi imagine mi se formeaza.

Imi aduc aminte cum vorbeam cu una din femeile de care va mai ziceam prin aceste pagini. Vorbeam ore intregi, la telefon. Fie ca factura aduna peste 1 000 de minute si cateva sute de sms-uri lunar, tot nu ne saturam de vorbe. Nu era un mod de a sta aproape, era modul in care ne certam. Cand totul era bine vorbeam 2,3 minute ...cand ieseau scantei, ore intregi la telefon rezolvau problemele. Totul se termina cu un mesaj scurt..."ma termini...te iubesc" si chestii de genul asta.

Nu prea stiam eu pe la inceput unde ajung certurile astea si primele chiar ma marcau. Eram crud in tot ce spuneam si apoi din senin deveneam "dragalas" cum imi spunea ea. Intr-o seara de toamna, sa tot fie acum vreo 2 ani, imi tot dezvoltam pasiunea mea pentru ea si i-am trimis flori. Evident, nu stiam adresa...doar blocul si scara unde o conduceam in fiecare seara. Am aflat numarul apartamentului si in clipele in care am simtit ca are nevoie a primit cateva "vegetale".

Raspunsul ei a fost transant. Desi ma asteptam ca in momentul in care un barbat trimite flori de la sute de km sa aiba ceva puncte pozitive in mintea ei... a fost invers. Mi-a spus cu o voce infundata in lacrimi ca e mai bine sa ramanem prieteni, ca ma place foarte mult pentru ceea ce sunt si alte bla bla-uri tipic sexului frumos. Am vorbit iar niste ore intregi... ore in care am intors problema si pe o parte si pe alta, ore in care treceam de la lacrimi la zambete, zambete inlacrimate. In tot acest timp cu celalalt telefon dirijam via sms un prieten spre casa ei cu un trandafir, unul doar unul. Intr-un final a ajuns...am primit ok-ul ca este pe presul eu, la usa de la intrare. In acel moment o trimit sa verifice presul.

Iti dai seama ce task absurd i-am dat dupa minute intregi de lacrimi si zambete sa isi verifice presul. Mi-a zis ca daca se da jos din pat degeaba si nu e nimic ma omoara. Deja simtea...incepuse sa ma cunoasca, desi trecuse doar o luna. A iesit si l-a luat. Nu imi ami amintesc reactia...oricum la surprizele mele nu reactiona niciodata.

Ce m-a marcat la aceasta amintire a fost calmul cu care am putut gestiona situatia, fiind foarte atent la ce vorbesc cu ea, o persoana pe care si o virgula o pune pe ganduri, si, mai ales fiind in stare sa dau in informatiile necesare via sms trimisului meu. A fost inca un gest de nimic pe care simt ca acum nu mai pot sa il fac pentru nimeni, dar nici nu trezeste regrete. Nu eram romantic ci doaream sa o surprind, iar ea stia prea bine toate acestea.

Stia ca sunt gol si ca asa o sa raman pe vecie.

Octombrie 2006

Reflexii 15:02

Ascult o piesa mediocra si totusi unica, "When We Dance". Sunt satul de voi, de tot ce inseamna sex opus mie. O spun azi mai mult ca niciodata, desi nu am nici un motiv.

Am obosit sa alerg dupa voi, au obosit si buzele mele sa va caute obrajii, au obosit si degetele mele sa va scrie mesaje. Mi-a obosit si inima sa va iubeasca, rasa de femei ce ma faceti sa scriu acest blog. Fara voi sunt gol, dar acum asa ma vreau. Sunteti mai importante decat schimbul de ulei sau o seara de baute cu baietii, sunteti mai importante decat un flirt cu o necunoscuta sau poate mai mult decat o partida de masturbare imatura. Sunteti mai importante decat stropul de sudoare pe care il stergem cu manseta in cautarea cadoului ideal. Sunteti mai importante decat tot ce inseamna rasa masculina cu eroii ei cu tot.

Si toate astea... la ce bun????

La ce bun cand mintea apartine unei femei mediocre, derutata de firele de praf de pe noptiera. Ai idealuri, vise, principii, planuri. Hai sa fim corecti. Nu esti nici o femeie de succes, esti tot o femeie de mijloc, poate chiar mai jos. Ai sub 30 de ani, si e singurul tau avantaj. Nu conduci o companie de succes, nu esti top 300, plangi mai des decat zambesti si mai ales si Golful ala pe care il conduci, e in rate. Nu ai nici un avantaj pentru ca nu ai nici un barbat langa tine. Singurele femei care reusesc singure sunt curvele ieftine si poate...curvele scumpe.

Visezi ca iubitul tau sa te duca la Roma si cand o face ii reprosezi ca oricum e un oras de cacat. E vina lui, ca rasa masculina, ca nu s-a implicat in arhitectura romana. Iti doresti florile alea unice pe care nimeni nu ti le-a oferit...mda...iti spune ca sunt cele mai urate flori primite...da din pacate si singurele.

E vina lui ca nu se da la prietena ta ce se multumeste si cu o tavaleala ....florile la nunta. Nici partidele de amor nu sunt asa bune, mereu te plangi fetelor ca el nu e cel mai bun, dar din pacate e singurul care te suporta, iar daca mai face si sex cu tine este deja un premiu. Ulterior altul o sa fie si mai prost la pat si ex-ul tau o sa satisfaca mai bine o proasta agatata intr-o delegatie...oare de ce...pt ca aia IL DORESTE.

Numar pe degetele de la o mana ciunga femeile cu care as dansa acum. O sa o fac de fiecare data cu orice femeie imi iese in cale. Tin la moralul vostru, la lacrimile voastre, la regretele si dezamagirile voastre. Tin prea mult la dorinta mea de a avea o lume plina de lesbiene si apoi sa ma lupt sa va cuceresc.

Nov. 2006

Someone Like You 14:54

E luni, ploua, destul de racoare in birou si ascult "Van Morrison - Someone Like You".
S-a dus si acest week-end. Ma simt ca dupa o interventie chirurgicala...trezit din anestezie. Dupa ani de zile mi-am petrecut o duminica in pat. Mi-a fost rau de am zis ca mor...si sunt sigur ca asta nu e intamplator, este o pedeapsa pentru una din faptele mele din ultimile zile.

Melodia asta ma duce iar cu gandul la o amintire. Someone like you era si melodia pe care i-o trimiteam pe mail, ii trimiteam versuri din piesa, chiar bucati in filmul in care piesa constituia soundtack-ul.

Ma uitam la niste poze, am gasit una care e facuta chiar la momentul intamplarilor povestite. In vara ne-am vazut fugitiv 2 zile. A venit cu prietena ei la mare si m-a sunat. Nu aveau cazare si am rezolvat ceva pe langa locul unde eram si eu cazat. Ea nu stia nimic de mine...eu stiam ca ea este implicata intr-o relatie de ceva timp, nu ezita sa imi spuna asta destul de discret. Dupa o zi de plaja, in care sezlongul meu a stat gol si noi ne-am inghesuit pe al ei, dupa o zi in care ne atingeam destul de rar la inceput, iar seara devenind de nedespartit, dupa o zi in care ne-am dezlipit unul de altul doar in scurtele vizite la toaleta, a venit iar seara. Am iesit in lume...pe aceeasi plaja se mixa si noaptea destul de bine. Apoi am mers ca de obicei la Cucaracha, zic ca de obicei, acolo mergeam pe vremea cand imparteam si acelasi pat.

Prietena ei cu foarte mult chef de viata mi-o tot tara la "socializat" cum le placea lor sa spuna. Incerca cu tot sa faca tot posibilul sa ma faca gelos. Desi nu eram impreuna era singura chestie ce ma durea la ea. Am ignorat situatia si le-am anuntat ca eu si prietenul meu mergem la bar, langa Dj, locul unde stateam de ani de zile. Ele au dorit sa ramana prin zona. Evident mi-am pastrat calmul, am schimbat niste priviri si cateva impresii cu diferite personaje.

Eram scarbit de ce faceam, imi era greata ca sunt atat de jalnic. Femeia ce imi lipsea de luni de zile o lasam sa stea in alt colt. Ma durea situatia asta si am plecat spre ea. Cand ajung acolo ele vorbeau cu "bagatorii de seama" nelipsiti. Le vad, spun 2, 3 vorbe si ma retrag catre locul meu.

La cateva minute si vine si ea. Mintile noastre lucrau...ea cauta o solutie sa ma atinga si cautam o solutie sa o resping. A incercat diferite metode de a se apropia si de fiecare data o respingeam. Nu puteam sa accept ca o femeie ca ea, o femeie matura ce ma stia atat de bine face ceva ce ma scoate din minti. La un moment dat s-a enervat si ea si a luat-o spre plaja. Eu eram in urma ei...destul de departe, fara sa stie ca o urmez. A mers mult...pe nisip, pana aproapte de apa, chiar foarte aproape de apa. Se aseaza pe un sezlong si eu in spatele ei. O vad cum isi ia chipul in palme. Simtam cum ii dau incet incet lacrimile. Am stat cam 10 minute in spatele ei, admirand modul in care se chinuie. Tensiunea ei transforma o mare linistita intr-o continua agitatie, atat pentru ea cat si pentru mine. Ma durea enorm sa o vad cum se chinuie dar simteam cu fiecare secunda ce se scurge ca se topeste, ca dispare in nisip.

M-am apropiat de ea si i-am sarutat obrajii uzi, am luat-o in brate si ne-am sarutat minute intregi. Nici nu a deschis ochii, stia ca sunt eu...ma astepta poate nu pe mine...poate ceva sa ii aduca zambet. Am lenevit ore intregi pe malul apei. Mi-a dar iar nastere cum numai ea ma face, reprosuri si saruturi. I-am adus zambetul pe buze si acum durerea noastra se unise.

Mi-am uitat telefonul de serviciu la ea. La ora 9 i-am dat mesaj de pe numarul meu...pe numarul meu... de serviciu. "Deja imi este dor de tine...bla bla". O iau de acasa si o rog sa imi verifice telefonul. Erau 2 mesaje...unul de la un prieten si la al doilea nu a recunoscut numarul...doar l-a citit.

I-am vazut schimbarea la fata si supararea . Nu si-a dat seama ca era de la mine pentru ea prin partea mea lasata la ea. Am mers sa mancam...mintea ei era bulversata, nu se putea concentra, ma intreba discret diferite chestii care aveau legatura cu mesajul iar eu raspundeam acid, lucru ca o termna si mai rau. Dupa 3 ore ma intreaba "nr tau se termina cu 769". Ii raspund direct: "mesajul era de la mine pentu tine". Nimeni nu isi poate imagina cum se poate schimba chipul unui om in cateva secunde. Ii venea sa ma omoare dar si era fericita ca nu ii e dor altei femei de mine.

Au fost doua zile in care ne-am facut ore frumoase si ore amare. De la ura la pasiune, de la repros la zambet, de la apropiere la despartire...toate aste pentru ca nu mai era "Someone Like You"

Franturi mediocre dintr-o scriere a verii lui 2006