In definitiv, exista o singura problema: cum sa razbati?!

luni, 28 septembrie 2009

Someone Like You


E luni, ploua, destul de racoare in birou si ascult "Van Morrison - Someone Like You".
S-a dus si acest week-end. Ma simt ca dupa o interventie chirurgicala...trezit din anestezie. Dupa ani de zile mi-am petrecut o duminica in pat. Mi-a fost rau de am zis ca mor...si sunt sigur ca asta nu e intamplator, este o pedeapsa pentru una din faptele mele din ultimile zile.

Melodia asta ma duce iar cu gandul la o amintire. Someone like you era si melodia pe care i-o trimiteam pe mail, ii trimiteam versuri din piesa, chiar bucati in filmul in care piesa constituia soundtack-ul.

Ma uitam la niste poze, am gasit una care e facuta chiar la momentul intamplarilor povestite. In vara ne-am vazut fugitiv 2 zile. A venit cu prietena ei la mare si m-a sunat. Nu aveau cazare si am rezolvat ceva pe langa locul unde eram si eu cazat. Ea nu stia nimic de mine...eu stiam ca ea este implicata intr-o relatie de ceva timp, nu ezita sa imi spuna asta destul de discret. Dupa o zi de plaja, in care sezlongul meu a stat gol si noi ne-am inghesuit pe al ei, dupa o zi in care ne atingeam destul de rar la inceput, iar seara devenind de nedespartit, dupa o zi in care ne-am dezlipit unul de altul doar in scurtele vizite la toaleta, a venit iar seara. Am iesit in lume...pe aceeasi plaja se mixa si noaptea destul de bine. Apoi am mers ca de obicei la Cucaracha, zic ca de obicei, acolo mergeam pe vremea cand imparteam si acelasi pat.

Prietena ei cu foarte mult chef de viata mi-o tot tara la "socializat" cum le placea lor sa spuna. Incerca cu tot sa faca tot posibilul sa ma faca gelos. Desi nu eram impreuna era singura chestie ce ma durea la ea. Am ignorat situatia si le-am anuntat ca eu si prietenul meu mergem la bar, langa Dj, locul unde stateam de ani de zile. Ele au dorit sa ramana prin zona. Evident mi-am pastrat calmul, am schimbat niste priviri si cateva impresii cu diferite personaje.

Eram scarbit de ce faceam, imi era greata ca sunt atat de jalnic. Femeia ce imi lipsea de luni de zile o lasam sa stea in alt colt. Ma durea situatia asta si am plecat spre ea. Cand ajung acolo ele vorbeau cu "bagatorii de seama" nelipsiti. Le vad, spun 2, 3 vorbe si ma retrag catre locul meu.

La cateva minute si vine si ea. Mintile noastre lucrau...ea cauta o solutie sa ma atinga si cautam o solutie sa o resping. A incercat diferite metode de a se apropia si de fiecare data o respingeam. Nu puteam sa accept ca o femeie ca ea, o femeie matura ce ma stia atat de bine face ceva ce ma scoate din minti. La un moment dat s-a enervat si ea si a luat-o spre plaja. Eu eram in urma ei...destul de departe, fara sa stie ca o urmez. A mers mult...pe nisip, pana aproapte de apa, chiar foarte aproape de apa. Se aseaza pe un sezlong si eu in spatele ei. O vad cum isi ia chipul in palme. Simtam cum ii dau incet incet lacrimile. Am stat cam 10 minute in spatele ei, admirand modul in care se chinuie. Tensiunea ei transforma o mare linistita intr-o continua agitatie, atat pentru ea cat si pentru mine. Ma durea enorm sa o vad cum se chinuie dar simteam cu fiecare secunda ce se scurge ca se topeste, ca dispare in nisip.

M-am apropiat de ea si i-am sarutat obrajii uzi, am luat-o in brate si ne-am sarutat minute intregi. Nici nu a deschis ochii, stia ca sunt eu...ma astepta poate nu pe mine...poate ceva sa ii aduca zambet. Am lenevit ore intregi pe malul apei. Mi-a dar iar nastere cum numai ea ma face, reprosuri si saruturi. I-am adus zambetul pe buze si acum durerea noastra se unise.

Mi-am uitat telefonul de serviciu la ea. La ora 9 i-am dat mesaj de pe numarul meu...pe numarul meu... de serviciu. "Deja imi este dor de tine...bla bla". O iau de acasa si o rog sa imi verifice telefonul. Erau 2 mesaje...unul de la un prieten si la al doilea nu a recunoscut numarul...doar l-a citit.

I-am vazut schimbarea la fata si supararea . Nu si-a dat seama ca era de la mine pentru ea prin partea mea lasata la ea. Am mers sa mancam...mintea ei era bulversata, nu se putea concentra, ma intreba discret diferite chestii care aveau legatura cu mesajul iar eu raspundeam acid, lucru ca o termna si mai rau. Dupa 3 ore ma intreaba "nr tau se termina cu 769". Ii raspund direct: "mesajul era de la mine pentu tine". Nimeni nu isi poate imagina cum se poate schimba chipul unui om in cateva secunde. Ii venea sa ma omoare dar si era fericita ca nu ii e dor altei femei de mine.

Au fost doua zile in care ne-am facut ore frumoase si ore amare. De la ura la pasiune, de la repros la zambet, de la apropiere la despartire...toate aste pentru ca nu mai era "Someone Like You"

Franturi mediocre dintr-o scriere a verii lui 2006

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu