Ma pregatesc de plecarea spre mare. Marea in octombrie mi se pare perfecta. Imbracat nici gros nici subtire, nici cald dar nici frig te intinzi pe nisip pe langa sticlele de Salitos ramase din timpul verii. Urechiile imi aud "Eros Ramazotti - Un altra te" . Am sunat o prezenta feminina din Constanta. Nu e nimic intre noi...o chestie ciudata, am vazut niste poze cu ea intr-un telefon, mi-a placut in draci, eu insotit...ea am inteles ca doar ce isi facuse un iubit. Dupa 3 ani ne-am cunoscut...pare interesanta dar nu ii dau mare viitor povestii.
In timp ce tastez cladirea parca se zguduie putin. In prima secunda ma gandesc ca e cutrmur. Poate nu este...dar imi amintesc acum doi ani cel mai frumos cutremur trait.
Ea avea treaba cu serviciul in Bucuresti, din provincie fiind era destul de greu sa ajungi la ora 9. M-am gandit ca este util sa ramana la mine cu o seara inainte. Incercam sa o conving in discutii pe messenger pana m-am enerveat si i-am inchis. Se comporta ca un copil, nu avea variante dar nici pe a mea nu o accepta egoul ei. Mi-am inchis si telefonul si mi-am vazut de ale mele. Verific inca o data ora plecarii ultimului tren si zic totusi sa imi redeschid telefonul. Primesc sms de la ea...la 22-30 sa o iau de la garA
Pe vremea aia nu intelegeam ca este genul "zic ca mine dar fac ca tine". O iau de la gara, era printre primele momente cand ii ofeream trandafirii albi, deveniti obisnuinta ulterior la orice revedere. Am ajuns acasa...nu mai aveam chef de iesiri nocturne. Melodiile mele i-au dat o stare ciudata. O tineam in brate si incepe sa se miste toata casa. Am strans-o in brate si am adapostit-o. Fusese un mic cutremur. Nu am stat prea mult la povesti si ne-am intins in pat.
Sarutarile noastre au durat ore intregi. Minut cu minut mai descopeream un centimetru din pielea ei. Avea aproape 30 de ani si remarcam un corp perfect, niciunul din defectele fizice tipice femeilor nu se regaseau la ea. Era mai mult decat admirase mintea mea si nu ochiul.
Ne-am amagit ore intregi, muzica parca acompania miscarile trupurilor noastre semi-dezbracate. Am adormit imbratisati fara sa mergem mai departe. Dimineata ne trezim...ea imi aranjeaza cravata eu o sarut si iesim. Am lasat-o la locul unde avea treaba...ulterior a plecat la gara. Pe drum o sun si ii simt vocea grava. Motiveaza dureri de picioare...eu simt ca e altceva...era. Faptul ca nu s-a intamplat nimic intre noi era o problema pentru ea. Ii spun...daca se intampla era afemeiat daca nu impotent ...so..cum ma vezi?
Nici ea nu stia ce sa creada si nici eu nu stiu de ce nu s-a intamplat, ideea este ca seara am incheiat-o cu un sms catre ea: "a fost ce mai frumos cutremur trait"
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu